Pentru cine plănuiește acum trei zile la Lisabona sau un weekend la Cracovia, lista de formalități arată altfel decât în urmă cu doi ani. Nu s-a schimbat dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană, ci infrastructura din jurul lui: controlul la frontierele externe, modul în care se declară cazarea, taxele locale și autorizațiile electronice cerute de câteva destinații din afara UE. Sunt schimbări intrate în vigoare între 2025 și 2026, cu efecte măsurabile asupra timpului din aeroport și asupra bugetului.
Frontiera s-a mutat în baze de date: EES și ETIAS
Sistemul de intrare/ieșire al Uniunii Europene, cunoscut ca EES, a început să funcționeze la 12 octombrie 2025, cu o implementare etapizată pe aproximativ 180 de zile, încheiată în primăvara lui 2026. Ștampila din pașaport a fost înlocuită de o înregistrare electronică: imagine facială și amprente pentru cetățenii din afara Uniunii care trec o frontieră externă Schengen, plus calculul automat al regulii de ședere de 90 de zile din 180.
Pe cetățenii români, EES nu îi vizează direct, iar România aplică sistemul la propriile frontiere externe, ca membru cu drepturi depline al spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025. Detaliul practic apare la călătoriile mixte: dacă în grup se află un membru de familie cu pașaport non-UE, prima trecere presupune înregistrarea biometrică, care adaugă câteva minute pe persoană și care, în vârf de sezon, a produs cozi în aeroporturile mari din vest.
Al doilea element, ETIAS, este autorizația pentru vizitatorii scutiți de viză care intră în spațiul Schengen. Costă 20 de euro, este valabilă trei ani, iar minorii sub 18 ani și persoanele peste 70 de ani sunt scutiți de taxă. Calendarul comunicat de Comisia Europeană plasează lansarea în ultima parte a lui 2026, cu o perioadă de tranziție în care lipsa autorizației nu duce automat la refuzul intrării.
Autorizațiile care se plătesc înainte de zbor
Două destinații foarte căutate au introdus recent taxe de acces documentar. Pentru Regatul Unit, cetățenii Uniunii au nevoie de o autorizație electronică de călătorie (ETA) începând cu 2 aprilie 2025. Tariful a urcat la 16 lire de la 9 aprilie 2025, în jur de 95 de lei la cursul din 2026. Autorizația este valabilă doi ani, permite intrări multiple și șederi de până la șase luni. Se obține prin aplicația oficială, cu răspuns de regulă în câteva minute, dar termenul oficial merge până la trei zile lucrătoare.
Pentru Statele Unite, România a intrat în Visa Waiver Program la 31 martie 2025, ceea ce a înlocuit interviul consular cu o autorizație ESTA pentru șederi de până la 90 de zile. Costul ESTA a crescut la 40 de dolari de la 30 septembrie 2025, aproximativ 180 de lei, cu valabilitate de doi ani. Participarea la program este reevaluată periodic de autoritățile americane, așa că verificarea condițiilor pe site-ul oficial înainte de cumpărarea biletului rămâne utilă.
Taxe de acces și de ședere: unde a crescut nota de plată
Presiunea turistică a produs în ultimii doi ani un val de reglementări locale. Veneția a transformat taxa de acces pentru vizitatorii de o zi într-un instrument permanent: 5 euro dacă rezervarea se face cu cel puțin patru zile înainte și 10 euro în ultimul moment, aplicată în zilele aglomerate din primăvară și vară. Cine doarme în oraș este scutit, dar plătește taxa hotelieră de ședere.
Grecia a introdus din 21 iulie 2025 o taxă pentru pasagerii navelor de croazieră, cu 20 de euro pentru Santorini și Mykonos în vârf de sezon și sume între 1 și 5 euro pentru celelalte insule și pentru extrasezon. La cazare se adaugă taxa de reziliență climatică, între 0,50 și 10 euro pe noapte, în funcție de categoria unității și de sezon. Amsterdam menține cea mai mare taxă de ședere din Europa, 12,5% din tariful camerei, iar Barcelona a urcat suprataxa municipală la 4 euro pe noapte, peste taxa regională, ceea ce înseamnă în jur de 7,5 euro pe noapte la un hotel de cinci stele.
În paralel s-au generalizat rezervarea cu interval orar și plafonul zilnic de vizitatori: Acropola din Atena limitează accesul la 20.000 de persoane pe zi, iar marile muzee au trecut la bilete cu oră fixă, adesea epuizate cu săptămâni înainte. Pentru cine își construiește itinerariul în jurul unei scene locale, nu al listei clasice de obiective, am detaliat separat câteva trasee muzicale prin Europa, în orașe cu scenă vie.
Cazarea în regim scurt intră în registre publice
Cea mai importantă schimbare pentru 2026 nu se vede la frontieră, ci în anunțurile de cazare. Regulamentul european privind datele din închirierile pe termen scurt se aplică din 20 mai 2026: gazdele primesc un număr de înregistrare, iar platformele trebuie să îl afișeze în anunț și să raporteze lunar autorităților locale datele de activitate.
Efectele s-au văzut deja acolo unde statele au mers înaintea termenului. Spania a activat registrul unic obligatoriu de la 1 iulie 2025, iar anunțurile fără cod au fost retrase de pe platforme. Italia cere din ianuarie 2025 codul de identificare națională, iar Franța a strâns regulile prin legea din noiembrie 2024, care reduce avantajul fiscal al proprietarilor și dă primăriilor pârghii suplimentare. Barcelona a anunțat eliminarea completă a licențelor de închiriere turistică până în 2028, aproximativ 10.000 de apartamente.
Pentru călător, consecințele sunt practice: oferta din centrele istorice scade, prețurile pe noapte urcă în zonele restricționate, iar anulările de ultim moment devin un risc real când o gazdă pierde dreptul de a opera. Verificarea numărului de înregistrare afișat în anunț, înainte de plata avansului, este singura protecție simplă disponibilă.
Ce s-a schimbat în buzunar: e-gate, roaming, portofel digital
Partea de tehnologie avansează mai discret, dar constant. Porțile automate de control biometric s-au extins în majoritatea aeroporturilor mari din Uniune, iar statele membre au termen până la finalul lui 2026 să pună la dispoziția cetățenilor portofelul european de identitate digitală, prevăzut de regulamentul adoptat în 2024. Documentele digitale de călătorie, care ar permite validarea pașaportului înainte de sosirea în aeroport, sunt încă în proiecte-pilot, cu termene spre finalul deceniului.
La comunicații, regimul „roaming ca acasă” este garantat până în 2032, iar din ianuarie 2026 spațiul de roaming al Uniunii include și Republica Moldova, în baza acordului cu Chișinăul. În afara Uniunii, cartelele eSIM au devenit soluția obișnuită: un pachet regional de câțiva gigabaiți costă între 5 și 15 euro și se activează în câteva minute, fără schimbarea numărului principal.
Drepturile pasagerilor aerieni, în plină renegociere
Regulamentul 261/2004, textul care dă dreptul la compensații de 250, 400 sau 600 de euro pentru întârzieri de peste trei ore, este în revizuire. Consiliul Uniunii a agreat în iunie 2025 o poziție care ridică pragurile la patru ore pentru zborurile scurte, cu 300 de euro compensație, și la șase ore pentru cele lungi, cu 500 de euro. Parlamentul European a susținut menținerea pragului de trei ore, iar negocierile nu erau încheiate la data redactării.
Tot în discuție sunt regulile privind bagajul de mână. Poziția Parlamentului include dreptul la un bagaj de cabină de dimensiuni rezonabile fără cost suplimentar, după ce autoritatea spaniolă de protecție a consumatorilor a amendat mai multe companii aeriene cu 179 de milioane de euro pentru taxarea acestuia. Până la un text final, tarifele actuale rămân valabile.
Cum arată bugetul, cu noile costuri incluse
În România, referința s-a mutat în august 2025, când cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cota redusă pentru cazare și restaurante a fost stabilită la 11%, de la 5% și 9%. Efectul s-a văzut în tarifele interne și în prețul pachetelor vândute de agenții. Pentru un city break european de trei zile, plecând din București în 2026, ordinele de mărime sunt următoarele:
- bilet de avion dus-întors, extrasezon și rezervat din timp: 250–600 lei; în weekend sau în sezon: 700–1.400 lei;
- cazare, două nopți, unitate de categorie medie: 400–900 lei;
- taxa locală de ședere: 2–8 euro pe noapte, adică 20–80 lei pentru două nopți;
- transport local, bilete la obiective și rezervări cu oră fixă: 200–400 lei;
- autorizații electronice, acolo unde se aplică: circa 95 de lei pentru Regatul Unit și 180 de lei pentru Statele Unite, valabile doi ani.
Cardul european de asigurări sociale de sănătate rămâne gratuit și se eliberează pentru doi ani, dar acoperă doar îngrijirea medicală necesară în sistemul public din statul vizitat, nu repatrierea sau anulările. O poliță privată de călătorie pentru o săptămână costă în general între 30 și 80 de lei.
Peisajul se va mai mișca în lunile următoare, odată cu lansarea ETIAS, cu textul final al regulamentului privind drepturile pasagerilor și cu primele luni de aplicare a registrelor de cazare. Direcția este însă vizibilă: mai puține formalități pe hârtie, mai multe verificări automate înainte de plecare și un cost fix atașat fiecărei destinații aglomerate.
